BUCUREŞTI, 10 mart — Sputnik, Georgiana Arsene. Teodor Meleşcanu, ministrul român al Afacerilor Externe, susţine că România doreşte relaţii pragmatice şi predictibile cu Federaţia Rusă, dar, în acelaşi timp, spune că, pe linie NATO, ţara nostră continuă să aibă abordarea duală bazată pe apărare şi descurajare, dar şi pe dialog pragmatic.
Într-un interviu acordat revistei Q Magazine, în declaraţiile privind Rusia, Teodor Meleşcanu a folosit de două ori termenul „predictibil" atunci când s-a referit la Federaţie: la începutul şi la finalul declaraţiei, ceea ce ridică anumite semne de întrebare privind modul în care este perceput statul condus de Vladimir Putin.
„România doreşte relaţii pragmatice şi predictibile cu Federaţia Rusă, care să ţină seama de interesele ambelor state, să fie fundamentate pe normele şi principiile generale ale dreptului internaţional şi pe reciprocitate. (…) Ne dorim să dialogăm cu partea rusă pe acele paliere care nu intră sub incidenţa regimului sancţionator", a precizat Meleşcanu, potrivit sursei citate.
În fond, tot discursul lui Meleşcanu poate fi uşor încadrat la categoria „vorbe goale". Şi aceasta deoarece atitudinea Ministerului de Externe, cea mai recentă, referitoare la scandalul din Ucraina, arată doar că România nu face decât să strice relaţiile bilaterale dintre ţara noastră şi Federaţia Rusă.
Meleşcanu a reluat retorica privind ameninţarea militară venită din partea Rusiei, pe care „a rostogolit-o" şi cu alte ocazii.
Mai interesant este, însă, un alt amănunt. Nu ştim dacă frumuseţea jurnalistei Floriana Jucan l-a făcut să scape porumbelul sau chiar a vrut să transmită un mesaj, cert este, însă, că Meleşcanu a spus clar că România va continua să sprijine abordarea duală promovată la nivel aliat.
„Pe linie NATO, continuăm să sprijinim abordarea duală promovată la nivel aliat în ceea ce priveşte Rusia, bazată, pe de o parte, de o apărare şi descurajare puternice, iar pe de altă parte, de disponibilitate la dialog pragmatic, pe baze de reciprocitate", a declarat ministrul român de Externe, care a precizat că este vorba despre o abordare principială, adoptată la nivel aliat în anul 2014 şi care a fost, apoi, reconfirmată la Summit-ul de la Varşovia din 2016.