BUCUREȘTI, 2 feb — Sputnik, Daniel Nistor. România va aloca, în 2018, suma de 13 milioane de lei pentru Programul de dezvoltare şi optimizare a Reţelei Naţionale de Monitorizare a Calităţii Aerului, respectiv 20 milioane de lei pentru reducerea impactului asupra atmosferei, apei şi solului, inclusiv monitorizarea calităţii aerului.
Sumele sunt prevăzute în Nota de fundamentare a proiectului de buget pentru Fondul de Mediu şi Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM), publicat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Mediului.
Conform grilei de finanţare a programelor naţionale privind protecţia mediului, sunt precizate la categoria "Reducerea impactului asupra atmosferei, apei şi solului, inclusiv monitorizarea calităţii aerului" credite bugetare în valoare de 20 de milioane lei, respectiv credite de angajament în cuantum similar.
De asemenea, pentru gestionarea deşeurilor sunt prevăzute 11 milioane lei din bugetul de stat, în timp ce 77 milioane lei sunt notate drept credite de angajament.
Proiectul de HG privind bugetul de venituri şi cheltuieli pentru Fondul de Mediu şi al AFM va fi în dezbatere publică până la data de 4 februarie 2018.
Comisia Europeană (CE) i-a convocat pe 30 ianuarie 2018, la Bruxelles, pe miniştrii mediului din nouă ţări membre, inclusiv România, state vizate de procedura de infringement pentru nerespectarea normelor de calitate a aerului, conform AFP, citat de Agerpres.
Ţările respective fac parte din cele 23 de state care depăşesc limitele de emisii fixate în Uniunea Europeană pentru dioxidul de azot sau particulele fine (PM10), poluanţi legaţi mai ales de circulaţia rutieră şi care sunt periculoşi pentru sănătate. Lista statelor convocate a cuprins: Cehia, Franţa, Germania, Italia, Marea Britanie, România, Slovacia, Spania şi Ungaria. Împotriva acestor ţări, Comisia Europeană are în vedere să sesizeze Curtea de Justiţie a UE (CJUE).
Anul trecut, pe 14 iunie, Comisia Europeană a trimis României o scrisoare de punere în întârziere în legătură cu deficienţele semnificative în ceea ce priveşte monitorizarea poluării aerului.
"Poluarea atmosferică reprezintă un risc important pentru sănătatea publică, provocând mai mult de 25.000 de decese premature pe an în România. Acest prim avertisment include reţeaua de monitorizare a unei game largi de zone şi aglomerări, precum şi toţi principalii poluanţi, inclusiv dioxidul de sulf, dioxidul de azot şi oxizii de azot, pulberile în suspensie, plumbul, benzenul, monoxidul de carbon şi ozonul, arsenul, cadmiul, mercurul, nichelul şi hidrocarburile aromatice policiclice. O monitorizare adecvată este o cerinţă fundamentală pentru verificarea conformităţii cu diferitele standarde ale UE în ceea ce priveşte calitatea aerului. Legislaţia UE privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa le impune statelor membre sa evalueze calitatea aerului pe întreg teritoriul lor şi să ia măsuri pentru a limita expunerea cetăţenilor la poluanţi", se arăta într-un comunicat de presă al Executivului comunitar.
Scrisoarea de notificare reprezintă deschiderea formală a procedurii de infringement, Comisia având rolul de autoritate de investigare.