BUCUREŞTI, 2 feb — Sputnik, Georgiana Arsene. Într-o acţiune ce escaladează provocărilor anti-ruseşti, Washingtonul a publicat o listă de 210 nume de oficiali ruşi şi de directori de companii numiţi „gangsteri", „membrii ai găştii lui Putin", „ameninţători" şi „oameni destinaţi sancţiunilor".
Absurda listă îl include chiar pe Premierul Rusiei, pe miniştrii de la Externe, Apărare, precum şi pe şefii executivi ai Gazprom şi Băncii Rusiei. De aici rezultă ideea că întreg leadersbipul rusesc politic şi de afaceri este corupt.
Jurnalistul Paul Craig Roberts susţine, într-un articol din Russia Insider, că „nu e nici un dubiu că Washingtonul vrea să reducă sprijinul public pentru Putin, aşa că Washingtonul va utiliza ONG-urile înfiinţate în Vest ca să prezinte măscăricii americani ca pe reale voci ruseşti".
În opinia sa, Washingtonul are trei scopuri în lupta cu ruşii.
Este vorba, în primul rând, de „scurtircuitarea" diplomaţiei ruseşti prin prezentarea elitei sale ca fiind „gangsteri", bandiţi.Un al doilea scop este acela de a prezenta Rusia ca pe o ameninţare militară prin declaraţii ridicole precum cea a ministrului britanic al Apărării Gavin Williamson din 26 ianuarie, potrivit căreia Rusia intenţionează să destrame infrastructura britanică prin provocarea a mii şi mii şi mii de morţi, ca să creeze haos total în ţară.
Al treilea scop este acela de a deturna atenţia americanilor şi europenilor de la distribuirea Raportului Comitetului de Intelligence al Camerei Reprezentanţilor, care dovedeşte că RUSIAGATE e o conspiraţie între FBI, Departamentul de Justiţie al guvernului Obama şi Comitetul Naţional Democrat împotriva Preşedintelui Trump.
Washingtonul consideră Rusia ca pe o ameninţare, ea nefiind în sfera de control a SUA.
Observaţi puncte comune în analiza lui Paul Craig Roberts şi modul de relatare a ştirilor care se referă la Rusia în presa din România, dar şi atitudinea autorităţilor române faţă de Federaţia Rusă?
Cu siguranţă că da. Nu este departe momentul în care ministrul de Externe român, Teodor Meleşcanu, a susţinut teza potrivit căreia este necesară cooperarea strategică română-americană, „pentru creşterea securităţii şi stabilităţii în regiunea Mării Negre, o prioritate a politicii externe a României şi o temă deosebit de importantă pe agenda parteneriatului strategic româno-american".
„Putin, însă, fiind un lider şi un mare politician, nu răspunde la provocări prin provocări. El ignoră insultele şi aşteptă de la Vest bunul simţ", mai spune Roberts.
Analiza jurnalistului american poate fi considerată reper până la un punct. De la acel nivel începe observaţia.
Chiar dacă anumite idei exprimate de Paul Craig Roberts pot fi încadrate în sfera teoriei conspiraţiei, un fapt rămâne cert: Rusia este privită şi prezentată ca o ameninţare.
Acest fapt nu constituie un „breaking news" nici pentru cei care acum ar deschide, la întâmplare, un articol de politică externă sau un comentariu privind relaţiile Vestului cu Rusia.
Cu atât mai mult cu cât se apropie alegerile prezidenţiale din Rusia şi popularitatea preşedintelui Putin este tot mai mare, cu toate încercările-jalnice ale unora ca Aleksey Navalnîi de a-l decredibiliza. Rezultatul este şi va rămâne nul pentru opozantul de mucava.
Vladimir Putin a demonstrat că ştie şi poate să conducă ţara cu forţă, fără să facă vreun compromis cu americanii. Obţinerea unui nou mandat ar face ca toţi cei care i se opun,
în frunte cu" luptătorul anticorupţie" Navalnîi, arestat pentru că organizează proteste fără autorizaţie, spre exemplu, să turbeze de furie.
Toate sancţiunile la care este supusă Rusia denotă slăbiciunea şi teama Vestului de pierdere a influenţei pe plan internaţional.
Nu întoteauna alianţele îi pot convinge pe ceilalţi de un adevăr.
„Uneori, este necesar să rămâi singur pentru a dovedi că ai dreptate", a spus Vladimir Putin.