CHIȘINĂU, 1 feb — Sputnik, Octavian Racu. În pofida unei retorici ostile legate de activitatea rețelei miliardarului american George Soros în România, guvernul PSD totuși nu se dă la o parte când e vorba de susținerea organizațiilor din rețeaua Soros din Republica Moldova.
În ianuarie a anului trecut, președintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat la Antena 3 că organizațiile care primesc finanțare din bugetul de stat și din partea miliardarului Soros "reprezintă un rău, iar activitatea acestora trebuie verificată mai intens". Se pare că în ceea ce privește Republica Moldova această poziție a social-democraților români nu este chiar atât de intransigentă.
Proiectele aprobate, respinse, precum și valoarea sumelor acordate din bugetul de stat până la sfârșitul anului 2017 sunt făcute publice pe site-ul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni (fostul Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni), iar printre beneficiari se află mai multe organizații neguvernamentale (dintre care unele fac parte din rețeaua Soros) și instituții media private de la Chișinău.
Una dintre acestea, Institutul de Politici Publice (IPP), condus de Arcadie Barbăroșie, a reușit să obțină de la ministerul Românilor de Pretutindeni o finanțare de 60 mii lei românești pentru „creşterea capacităţilor asociative cu Republica Moldova în vederea promovării drepturilor şi intereselor românilor şi ale României în procesul de negociere a dosarului transnistrean". Organizația s-a bucurat de sprijin din partea guvernului României în ciuda faptului că este printre cele care a lansat și a promovat intens în spațiul public ideea edificării unei „națiuni civice moldovenești". Probabil, nu în zadar în ultima perioadă IPP a acordat o atenție deosebită nivelului de susținere a ideii unirii Republicii Moldova cu România în studiul Barometrul Opiniei Publice, subiect care lipsea în sondajele din anii trecuți.
O altă organizației din rețeaua lui Soros, Asociația Presei Independente (API) se află și ea pe lista celor care solicită o finanțare din partea guvernului de la București. Deocamdată, proiectul acestei organizației nu apare nici printre cele aprobate, nici printre cele respinse.
Pe lângă asociațiile lui Soros, și organizația rusofobă a politologului Iulian Chifu (fost consilier a lui Traian Băsescu), Centrul de Prevenire a Conflictelor şi Early Warning, va primi din bugetul de stat al României 72 mii de lei românești. Banii urmează să fie cheltuiți în Republica Moldova pentru „edificarea unui spaţiu comunicaţional comun tributar identităţii şi intereselor românilor de pe cele două maluri ale Prutului".
De finanțare românească au beneficiat și unele instituții media care desfășoară o intensă propagandă pro-occidentală în Republica Moldova. "Ziarul Național" (apropiat în trecut de condamnatul Vlad Filat) a indicat printre obiectivele principale de utilizare a banilor solicitați de la guvernul român „lupta împotriva propagandei rusești, care amenință cel de-al doilea stat românesc". Pentru acest război informațional cu Rusia, Bucureștiul a acordat 62 mii lei românești (din cei aproximativ 148 mii lei solicitați). "Ziarul de Gardă" este publicația care a beneficiat și ea de un sprijin financiar din partea statului român în suma de 61 mii de lei românești (au solicitat aproximativ 158 mii lei).
"Timpul de Dimineață" și anexa sa — postul de televiziune unionist, 10TV — deținut de Silviu Tănase (fratele fostului președinte al Curții Constituționale și actualului ministru al Justiției, Alexandru Tănase), beneficiază de o sumă de 99 960 de lei românești, destinată dezvoltării proiectului televizat. În afară de aceasta, pentru editarea ziarului "Timpul de Dimineață" au fost alocați 73 mii de lei românești. Portalul rusofob și proguvernamental deschide.md se bucură de o sumă 95 mii lei românești.
O altă instituție media care a beneficiat de finanțare din banii contribuabilului român (40 mii din cei 442 505 lei românești solicitați) a fost întreprinderea cu capital străin PRODIGITAL SRL care deține la Chișinău postul de televiziune PRO TV. Banii sunt destinați creşterii audienţei emisiunii "În profunzime", prin digitizare.
Nu toți consumatorii de banii publici românești au putut să se bucure de sprijin bănesc. În 2017, au fost respinse cererile de finanțare ale postului de radio „Vocea Basarabiei" și portalului moldnova.eu, care au beneficiat în trecut de un sprijin constat din partea Bucureștiului. Se pare că atitudinea față de aceste instituții media a fost influențată de ultimele evoluții politice de la Chișinău și București.
Existența unor probleme financiare ale portalului moldnova.eu a fost semnalată și de unul dintre jurnaliștii acestei publicații electronice, Virginia Roșca, într-o postare pe Facebook:
„moldNova a fost un proiect unic de care am fost îndrăgostită la nebunie. Frumusețea unui jurnalism cu adevărat independent a fost în această redacție ca la ea acasă. Din păcate, presa liberă nu prea rezistă în Republica Moldova sau nu rezistă deloc. Mi-a fost mai greu ca niciodată să mă despart de această minunată echipă. În același timp, este foarte dureros să vezi cât de gravă este starea mass-mediei de la noi", a scris jurnalista.