În acest fel, România va avea cu un mandat mai mult (33 față de 32 deținute anterior), însă marii câștigători se anunță a fi Franța (+5 locuri în PE), Spania (+5), Italia (+3) și Olanda (+3). Mandatele vacante ar urma să fie distribuite celor 14 țări care sunt subreprezentate.
Proiectul presupune și reducerea numărului de membri ai Parlamentului European, de la 751 la 705. Cele 46 de mandate vor fi lăsate în rezervă pentru țările care vor adera la UE și pentru eventualele "liste transnaționale" (27 de mandate).
Lista deputaților „fără patrie"
Listele transnaționale, proiect propus de Emmanuel Macron, presupun înființarea unei singure circumscripții paneuropene în alegerile europarlamentare din 2019, în care ar urma să fie aleși 27 de deputați. Proiectul a fost criticat de premierul ungar Viktor Orban, care consideră că aceasta reprezintă o „formă de alunecare spre supranaționalitate", anunțând că va bloca această inițiativă.
În discursul său privind starea Uniunii, rostit pe 13 septembrie 2017, Jean-Claude Juncker a susținut ideea introducerii listelor transnaționale.
„Susțin, de asemenea, ideea de a avea liste transnaționale la alegerile europene, deși sunt conștient că mulți dintre dumneavoastră o dezaprobați", a declarat președintele Comisiei Europene.
Proiectul este susținut și de eurodeputatul român, Cristian Preda, care e și membru al comisiei pentru afaceri constituționale, în pofida faptului că PPE, grupul politic din care face parte, și-a exprimat opoziția față de această inițiativă.
"Comisia de afaceri constituționale a votat în favoarea alcătuirii unor liste transnaționale la alegerile europene, în ciuda opoziției grupului din care fac parte, PPE. În această privință, sunt în dezacord cu grupul meu. Am susținut listele transnaționale și în mandatul trecut, și acum, când sunt și membru al comisiei de afaceri constituționale", a scris ieri europarlamentarul Preda pe pagina sa de Facebook.
Deputații aleși pe o listă transnațională, care nu vor reprezenta state aparte, ci UE în ansamblu, urmează să provină din cel puțin o treime din țările membri, fiind respectată proporționalitatea pe criteriu de gen. Fiecare alegător ar fi chemat să acorde un vot pentru lista de la nivelul întregii UE, pe lângă votul pentru lista națională sau regională. Locurile urmează să fie alocate fără un prag minim electoral, conform metodei D'Hondt.
Inițiativa cu privire la introducerea listelor transnaționale urmează să fie votată de Parlamentul European, aprobată în unanimitate de Consiliul European și ratificată de fiecare stat în parte, în conformitate cu normele sale constituționale.