BUCUREȘTI, 17 ian — Sputnik, Daniel Nistor. Noile prevederi fiscale, intrate în vigoare la 1 ianuarie, diminuează povara taxelor, dar pune cetățenii pe drumuri. Cum vor reacționa aceștia, și care va fi impactul asupra bugetului?
"Nivelul contribuţiilor scade cu 2 puncte procentuale, astfel că din totalul de 39,25% contribuţii plătite la un salariu brut, se vor plăti 37,25%. Din totalul de 22,75% contribuţii datorate de angajator, 20 de puncte se transferă către salariat. În total, din salariul brut, 35% vor fi contribuţii reţinute de angajator în numele salariatului, iar contribuţiile rămase în sarcina angajatorului, respectiv 2,75% (după transferul de 20 puncte la salariat), scad la 2,25% şi vor acoperi riscurile de şomaj, accidente de muncă, concediu medical, creanţe salariale. Acestea din urmă vor fi cuprinse într-o singură contribuţie, care se va numi contribuţie asiguratorie pentru muncă" — informa Ministerul Finanțelor Publice (MFP), în octombrie, cu privire la modificările aduse Codului Fiscal.
Vedeți ce frumos? Plătim contribuții la stat cu 2 puncte procentuale mai mici. Ce s-au gândit guvernanții nostri? "Scrie la manualul de economie că micșorând impozitarea, determini omul să muncească mai cu spor, și în plus crește gradul de conformare fiscală, adică vor veni mai mulți să plătească taxele, disciplinat, pentru că au de dat mai puțini bani? Scrie! Atunci așa vom face și noi".
În teorie e perfect. În practică — rămâne de văzut dacă socoteala din birourile Palatului Victoria se va potrivi cu aceea de la ghișeele administrațiilor fiscale.
Pentru că punerea în aplicare a reglementării impune și ceva birocrație. Astfel, a apărut Declarația 600, care trebuie depusă la Fisc (sau trimisă prin poștă) până la 1 februarie. Aceasta va fi completată de cei cu profesii liberale — medici, actori, avocați, notari, jurnaliști etc. Potrivit unor date neoficiale, peste 200.000 de cetățeni. Ei vor trece în document venitul estimat pentru 2018 (suma minimă este 22.800 lei pe tot anul), pentru care li se vor calcula contribuțiile. Dacă între timp intervine ceva și venitul va fi mai mare sau mai mic, trebuie să anunțe Fiscul din nou. Alte cozi, altă distracție.
Iar dacă ne uităm cu atenție la comunicatul MFP, mai observăm ceva: "Din totalul de 22,75% contribuţîi datorate de angajator, 20 de puncte se transferă către salariat". Deținem informații că deja unele companii au decis în felul următor: dau efectiv angajaților acei 20%, adică măresc salariile cu suma corespunzătoare, urmând ca angajațîi să păstreze banii și să ii depună la circa financiară, trimestrial sau anual.
Și acum gândiți-va că îi dați unui prieten 500 de lei pe lună, și el trebuie să va dea banii înapoi, 1.500 lei la trimestru sau 6.000 lei la sfârșitul anului, și în schimb îi asigurați un anumit serviciu — de exemplu îi suportați cheltuielile în caz de inundație în apartament. Va bazați că prietenul va aduce la termenul stabilit? Nu cred. "Lasă, că nu dă inundația tocmai peste mine".
Deci dacă nu putem fi siguri la astfel de tranzacții între prieteni, cum putem avea certitudinea că după ce își vor vedea salariile mărite, angajații se vor încolona frumos și vor merge la ghișee ca să dea acolo mărirea? Ei au fost obișnuiți ca aceste probleme să le fie rezolvate compania la care lucrează.
Codul Fiscal, în noua să formă, generează un plus de birocrație și necesită o schimbare în comportamentul financiar al contribuabililor. De aici ne putem aștepta ca încasările la buget să scadă. Dar asta vom află la sfârșitul anului, când vom trage linie și vom face calculele.
Poate că modificările aplicate de Guvern au o baza teoretică viabilă. Dar ele nu țin cont de felul cum va reacționa contribuabilul român, pus în fața unei situații noi.