BUCUREȘTI, 19 ian — Sputnik, Daniel Nistor. Puterea SRI de a menține clasificate anumite informații, precum și posibilitatea de a aduce în fața tribunalului probe obținute pe cai nelegale, au fost declarate neconstituționale.
Plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere joi, 18 ianuarie, două excepții de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului 352 aliniatele 11 și 12 din Codul de procedură penală, respectiv Legea nr. 135/2010, cu modificările și completările ulterioare. Excepțiile au fost ridicate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție — Direcția Națională Anticorupție (DNA).
Judecătorul nu cere acordul SRI pentru declasificarea probelor
Textele legale criticate la prima dintre cele două excepții de neconstituționalitate au următorul conținut: "(11) În cazul în care informaţiile clasificate cuprinse în dosar sunt esenţiale pentru soluţionarea cauzei, instanţa solicită, de urgenţă, după caz, declasificarea totală, declasificarea parţială sau trecerea într-un alt grad de clasificare şi permiterea accesului la acestea de către apărătorul inculpatului. (12) Dacă autoritatea emitentă nu declasifică total sau parţial ori nu permite accesul la informaţiile clasificate apărătorului inculpatului, acestea pot servi la aflarea adevărului numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte şi împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză".
"Protecția informațiilor clasificate nu poate avea caracter prioritar față de dreptul la informare al acuzatului și față de garanțiile dreptului la un proces echitabil ale tuturor părților din procesul penal, decât în condiții expres și limitativ prevăzute de lege. Restrângerea dreptului la informare poate avea loc doar atunci când are la bază un scop real și justificat de protecția unui interes legitim privind drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor sau siguranța națională, iar decizia de refuz a accesului la informațiile clasificate trebuie să aparțină întotdeauna unui judecător", se arată într-un comunicat al Curții Constituționale a României (CCR).
Potrivit comunicatului, în urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi:
1. A admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „instanța solicită" cu raportare la sintagma „permiterea accesului la cele clasificate de către apărătorul inculpatului" din cuprinsul dispoziţiilor articolului 352 aliniatul 11 din Codul de procedură penală este neconstituţională.
2. A admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „autoritatea emitentă" din cuprinsul dispoziţiilor articolului 352 aliniatul 12 din Codul de procedură penală este neconstituţională.
Astfel, CCR a stabilit că este neconstituțional ca într-un proces penal, judecătorul să ceară acordul Serviciului Român de Informații (SRI) pentru declasificarea probelor.
Probele obținute nelegal, eliminate din dosar
A doua excepție de neconstituționalitate făcea referire la dispozițiile articolului 102 aliniatul 3 din Codul de procedură penală, text de lege care are următorul cuprins: "Nulitatea actului prin care s-a dispus sau autorizat administrarea unei probe ori prin care aceasta a fost administrată determină excluderea probei".
Curtea, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului 102 aliniatul 3 din Codul de procedură penală şi a constatat că acestea sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma "excluderea probei", din cuprinsul lor, se înţelege şi eliminarea mijloacelor de probă din dosarul cauzei.
"Curtea a reţinut că accesul permanent al judecătorului învestit cu soluţionarea cauzei penale la mijloacele materiale de probă declarate nule (nulitate absolută sau relativă) nu poate avea ca efect decât o readucere în atenţia judecătorului, respectiv o reîmprospătare a memoriei acestuia cu informaţii care pot fi de natură a-i spori convingerile referitoare la vinovăţia/nevinovăţia inculpatului, dar pe care nu le poate folosi, în mod legal, în soluţionarea cauzei. Aşa fiind, excluderea juridică a probelor obţinute în mod nelegal şi declarate nule în procesul penal, în lipsa înlăturării acestora din dosarele penale, este insuficientă pentru o garantare efectivă a prezumţiei de nevinovăţie a inculpatului şi a dreptului la un proces echitabil al acestuia"informează comunicatul CCR.
Astfel, pentru a nu afecta prezumția de nevinovăție, Curtea obligă instanța judecătorească să elimine din dosar probele obținute nelegal și declarate nule în timpul procesului.
DNA nu a avut deci succes cu ridicarea excepțiilor de neconstituționalitate. Probele nu vor mai putea fi "la secret" până când le declasifica SRI, iar dacă sunt obținute pe cale nelegală, nu vor fi luate în considerare.