BUCUREȘTI, 17 ian — Sputnik, Octavian Racu. Atmosfera centenarului a devenit un teren fertil pentru revitalizarea și exploatarea unor reminiscențe antimaghiare în contextul unei izolări tot mai mari a României. Coincidență sau nu, discursul împotriva revizionismului maghiar vine din zona mediei euro-atlantiste, grupate în jurul DNA și a lui Klaus Iohannis, iar, în același timp, Academia Română a dat publicității un manifest care înfierează "iliberalismul" și căruia i se oferă puternice note direct antiungare, antipoloneze și antirusești. Aici merită o atenție postul de televiziune Realitatea TV, care încearcă periodic să combine într-un coctail bizar mesajele naționaliste (în special, antimaghiare, antirusești și chiar antipoloneze) cu un discurs neoliberal și pro-atlantist, ostil (prin definiție) oricărei idei de suveranitate și identitate națională.
Alianță româno-maghiară, o piedică pentru proiectul "Statelor Unite ale Europei"
Isteria provocată în jurul unei amenințări din partea Ungariei (în pofida faptului că e un stat membru al UE și NATO), coincide cu încercările timide ale Bucureștiului de a se apropia de grupul de la Vișegrad, dar și cu demersurile pentru crearea unui grup similar în zona Balcanilor (Victor Ponta îl numise „grupul de la Craiova").
O astfel de direcție strategică, se pare, nu este pe plac președintelui Klaus Iohannis și celor care stau în spatele lui, care împărtășesc ideea orbitării în jurul „nucleului dur al UE", însoțit de promovarea unui discurs ostil "rebelilor" din Europa Centrală și de Est. La reuniunea neformală a Consiliului European de la Bratislava de acum doi ani, spre exemplu, Iohannis a subliniat odată în plus că autoritățile române își doresc o integrare mai profundă și o apartenență la „nucleul Uniunii Europene", "prin aderarea la zona euro și Schengen". Această poziție a fost exprimată de șeful statului român cu orice ocazie, subliniind că "nu există nicio alternativă acestui vector".
Așadar, dincolo de discuții despre justiție, cele două tabere politice împărtășesc și proiecte geopolitice diferite. Grupul din jurul lui Iohannis caută susținerea cuplului franco-german, în timp ce în zona PSD se încearcă o apropiere timidă de grupul de la Vișegrad, statele din zona balcanilor (Bulgaria, Serbia și Grecia) și o deschidere față de China și Rusia.
Anul trecut, pe 23 septembrie, Liviu Dragnea anunța pe pagina sa de Facebook că a avut o discuție telefonică cu Viktor Orban în care a convenit asupra soluționării disensiunilor în jurul închiderii școlii private catolico-maghiare, instituție care devenise obiectul unui dosar penal intentat de DNA. În ciuda unei noi isterii antimaghiare, Bucureștiul a reușit să rezolve amiabil această problemă.
În august 2017, în timpul unei reuniuni a diplomaților români, Călin Popescu Tăriceanu s-a pronunțat și el în favoarea unei apropieri de Ungaria și Polonia, subliniind că "Romania ar trebui să aibă „consultări la nivel politic cu Grupul de la Visegrád, prin participarea în formatul V4+".
În octombrie 2017, Viktor Orban declara într-un interviu, oferit publicației de limbă maghiară "Biharo Naplo" din Oradea, că poate fi găsită "o formă de cooperare în cadrul aranjamentelor din V4 (Grupul de la Vișegrad — Ungaria, Polonia, Republica Ceha si Slovacia) plus România, care să ducă în final la creșterea nivelului de trai, a nivelului de securitate și la îmbunătățirea perspectivelor și pentru românii din România".
„Depinde de români să decidă dacă se alătură poveștii de succes central-europene în cooperare cu ungurii, lansând proiecte economice comune și stabilind obiective", declara Orban atunci, arătând foarte clar că Ungaria este interesată de un dialog și o cooperare cu România, în nici un caz de un „război diplomatic". De o "atentare la integritatea teritorială a statului român", asupra căreia insistă mașinăria de propagandă și manipulare din România, nici nu se poate vorbi la modul serios.
Un alt oficial ungar de rang înalt, președintele Parlamentului de la Budapesta, Kover Laszlo (numit uneori de unele instituții de presă românești "inamicul numărul 1 al României"), a subliniat de mai multe ori necesitatea unei alianței între Ungaria și România împotriva politicilor Bruxellesului, în special în ceea ce privește apărarea valorilor identitare, problema migrației și dezbaterilor asupra reformei UE.
Într-un interviu oferit. în cadrul emisiunii "Bayer Show" din 31 decembrie 2017, postului ungar de televiziune Echo TV, Kover Laszlo și-a exprimat speranța că România se va alătura poziției în susținerea Poloniei în disputa cu Uniunea Europeană, disensiunea pe care o consideră importantă în contextul discuțiilor în jurul principiilor construcției europene.
"Sper ca românii, politicieni români din București, să înțeleagă esența acestei povești, pe care și ei o înțeleg pe propria piele. Deci, de fapt ceea ce se întâmplă de fapt în România este că un stat legitim, independent este destrămat până la cei mai mici atomi sub pretextul luptei împotriva corupției, sub pretextul sistemului judiciar, lucru care poate fi încadrat în procesul despre care vorbim".
În opinia președintelui parlamentului ungar, "se încearcă subordonarea nu doar a unei regiuni periferice „post-coloniale" unui centru european", dar și a întregii Europe.
În timp ce presa românească încearcă să cultive imaginea unui război româno-maghiar, potrivit președintelui Autoguvernării pe Țară a Românilor din Ungaria (ATRU), Tiberiu Iuhasz, în Ungaria nu există o atmosferă ostilă față de români, iar arborarea pe unele instituții în comunitățile românești nu trezesc reacții adverse din partea autorităților populației majoritare.
„La Gyula, unde avem cea mai mare comunitate de români din Ungaria, drapelul României se află atât pe școala românească, cât și pe sediul nostru, al Autoguvernării românilor, și chiar în Biserica Ortodoxă. Autoritățile permit acest lucru în toată țara, iar maghiarii nu au avut niciodată nimic împotrivă", a spus Iuhasz, fiind citat de ziare.com.
Așadar, în ciuda încercărilor presei românești de a crea o senzație a unei ostilități între români și maghiar, în realitate nu există nicio premisă și niciun motiv pentru astfel de disensiuni. Mai mult decât atât, în ambele capitale există predispoziție pentru o apropiere în numele intereselor ambilor națiuni, într-o perioada unor frământări geopolitice și ideologice profunde.
"România, entuziasmată de ideea alipirii unor teritorii ale Bulgariei"
Tensionarea relațiilor între România și Ungaria, dar și o tentativă de diseminare a unor fake-news, care ar eroda climatul de încredere între Sofia și București, prin așa-numita campanie de colectare a unor semnături în trei județe din Bulgaria, pentru o unire cu România. Aici merită menționată motivația unei pretins demers de unire cu vecinul de nord: fascinația față de evoluția justiției și luptei anticorupție în statul român. Adică, prin acest material, care devenise viral în spațiul mediatic românesc, se sugerează că DNA este unica instituție care poate fi asociată cu mândria națională, iar presa bulgară descrie reacția instituțiilor media românești ca "un entuziasm legat de ideea alipirii unor teritorii bulgare".
În octombrie 2017, guvernul României reluase ideea dezvoltării unui proiect în zona balcanilor, inițiat cu doi ani mai devreme de executivul condus de Victor Ponta. Imitând modelul grupului de la Vișegrad, Ponta s-a grăbit să-l numească "grupul de la Craiova", după locul unde a avut loc reuniunea reprezentanților României, Bulgariei și Serbiei pe 25 aprilie 2015.
Mai devreme, pe 8 iunie, în cadrul unei întrevederi cu ministrul bulgar de Externe, Ekaterina Spasova Gheceva-Zaharieva, Teodor Meleșcanu anunțase că România intenționează să relanseze relațiile strategice cu statele balcanice în formatul așa-numitului „grupul de la Craiova".
La reuniunea din octombrie 2017, prim-ministrul bulgar Boiko Borisov declara că "s-a născut un nou grup de la Vișegrad, balcanic", precizând că, prin această inițiativă, cele patru țări fac „un lucru bun pentru Europa", iar „vocea" lor se va auzi.
În acest context, atacurile din presa Occidentală împotriva Bulgariei, care este prezentată ca „un cal troian al Rusiei" și o „oază de corupție" și lansarea unor fake-news care ar semăna o stare de neîncredere între Sofia și București, se prezintă ca o strategie direcționată în mod premeditat împotriva coagulării a două grupuri regionale în cadrul UE, între care România joacă rolul de o punte de legătură, care ar avea o influență asupra luării unor decizii în cadrul comunității europene.
Divide et impera
Anul 2018 va fi un an al dezbaterilor aprinse în jurul viitorul buget al Uniunii Europene, care nu este atât o problemă fiscală, cât una politică, existențială pentru european. Spre exemplu, cuplul franco-german a dat de înțeles foarte clar că își dorește distribuirea fondurilor în funcție de „progresele făcute în implementarea principiilor și valorilor europene". Iată de ce coagularea unui grup de state în Europa Centrală și de Est devine o adevărată bătaie de cap. Eforturile lui Emmanuel Macron și a social-democraților germani de a contribui la formarea unui nucleu dur în cadrul UE, care vrea să sporească controlul politic și economic asupra restul statelor, se lovește de rezistența unor țări care au înțeles că fără o politică pro-activă ar putea să fie condamnate la o dependență cronică față de piața europeană, fără perspective de dezvoltare. Iată de ce crearea unor divergențe între statele din zona Centrală și de Est, exercitarea unor presiuni politice și economice asupra fiecărui stat în parte, evocând "devierea de la normele democratice" și "nivelul înalt al corupției", devine o strategie de bază a celor care își propun centralizarea continentului European în favoarea unui grup restrâns de state și corporații. Anume din aceste considerente, grupul de la Vișegrad și grupul de la Craiova (aflat într-o fază embrionară, ce-i drept), adevăratele ținte ale războiului informațional și politic al Vestului împotriva „Noii Europe".
Subversiunea internă și externă a "statului paralel"?
Aici am putea utiliza termenul de „stat paralel", acea opoziție invizibilă, care nu este reprezentată de vreun partid politic, ci de structuri guvernamentale și neguvernamentale, care încearcă să submineze orice tentativă a guvernului și majorității parlamentare de promova un proiect național, diferit de cel impus din afară după 1989: protecționism, suveranism, identitarianism, politică externă multivectorială etc. În acest sens, Polonia și Ungaria, liderii cărora au devenit expresia unui model al "iliberalismului" în Europa (conservatorism, naționalism, valori creștine, suveranitate și protecționism economic), reprezintă un pericol de contagiune pentru România, țară care are toate șansele să se apropie și să susțină demersurile "rebelilor europeni". Cultivarea unei maghiarofobii și rusofobii, paralel cu pledarea pentru o fidelitate în raport cu nucleul franco-german și menținerea cu orice preț (chiar și cu prețul sacrificării intereselor naționale ale României) a unui parteneriat strategic cu SUA, devine un instrument al luptei politice interne.
PSD — prea slab și prea vulnerabil pentru niște pași hotărâți
Provocarea unor conflicte diplomatice artificiale cu Budapesta vine nu doar să împiedice constituirea unui grup de state capabile să-și apere interesele în raport cu Bruxelles, dar și să șubrezească poziția politică a PSD în interior. Din păcate, timiditatea și stângăcia, pe alocuri incapacitatea de a face o analiză la rece a situației, dar și o criză profundă de cadre, cu care se confruntă actuala majoritate parlamentară, ar putea favoriza tot mai mult pozițiile "statului paralel", implicit centrele de comandă din Occident. Declarațiile antimaghiare făcute de premierul PSD, Mihai Tudose, la postul de televiziune Realitatea TV, în ciuda poziției contrare a liderilor acestui partid, arată cât de slabă și vulnerabilă este această guvernare, în ciuda unui larg sprijin popular. Din păcate, deocamdată, nu există nicio alternativă de luat în seamă.