BUCUREȘTI, 11 ian — Sputnik. România așteaptă din partea autorităților ucrainene identificarea unor soluții durabile care să răspundă interesului legitim al minorității române din Ucraina de a beneficia de dreptul la educației în limba maternă la toate nivelurile de educație.
O astfel de poziție a fost exprimată de ministrul Afacerilor Externe al României, Teodor Meleșcanu, în cadrul unei întrevederi cu omologul său ucrainean, Pavlo Klimkin, astăzi, 11 ianuarie, la Cernăuți.
Partea română și-a reiterat poziția potrivit căreia articolul 7 al legii educației, în formularea prezentă, are un impact negativ asupra dreptului la educație în limba maternă pentru persoanele care aparțin minorității române.
"Am discutat cu domnul ministru Klimkin pe marginea Opiniei Comisiei de la Veneția și am reamintit că, în discuțiile bilaterale de până acum, inclusiv cele la nivel înalt, partea ucraineană a promis că va prelua în legislația internă recomandările Comisiei de la Veneția", a precizat ministrul român al afacerilor externe.
La discuții a participat și ministrul român al Educației, Liviu Pop, care, împreună cu omologul său ucrainean, Lilia Grinevici, au convenit asupra începerii unor negocieri pe marginea Protocolului de colaborare între Ministerul Educației din România și Ministerul Învățământului și Științei din Ucraina pentru perioada 2017 — 2020. Documentul va include prevederi privind garantarea reciprocă a drepturilor lingvistice ale minorităților naționale de pe teritoriul fiecărui stat.
Cu prilejul vizitei sale în Ucraina, Teodor Meleșcanu s-a întâlnit cu reprezentanți comunității românești din regiune, a participat la ceremonia de inaugurare a școlii cu predare în limba română din localitatea Iordănești și a vizitat liceul „Mihai Eminescu", cu predare în limba română, din localitatea Carapciv, raionul Hliboka.
De asemenea, a depus împreună cu ministrul Pavlo Klimkin coroane de flori la monumentele din Cernăuți ale lui Mihai Eminescu și Taraș Shevcenko.
Noua lege a învățământului a intrat în vigoare pe 28 septembrie, urmând să fie implementată etapizat până în anul 2020. Guvernele mai multor state, inclusiv Ungaria și România, au declarat că noua lege încalcă flagrant drepturile minorităților etnice din Ucraina. Moscova, de asemenea, consideră că legea contravine constituției ucrainene și obligațiilor internaționale asumate de Kiev.