BUCUREȘTI, 9 ian — Sputnik, Daniel Nistor. Marii industriași din perioada interbelică au primit drepturi bănești în schimbul întreprinderilor confiscate de comuniști.
Regimul comunist a naționalizat, prin actul de la 11 iunie 1948, marile proprietăți industriale. După 1989, autoritățile au decis să îi despăgubească pe deținătorii acestora. Dar trecuseră zeci de ani și o reconstituire totală a construcțiilor și activelor nu mai era posibilă. Unele întreprinderi se dezvoltaseră, altele nu mai existau, în locul lor fiind ridicate alte clădiri.
Guvernul României a fost înfiinţat, în decembrie 2005, Fondul Proprietatea (FP), pentru despăgubirea persoanelor ale căror bunuri au fost expropriate, în mod abuziv, de regimul comunist (în special în cazurile în care restituirea în natură nu a fost posibilă), prin acordarea de acţiuni la FP, în funcţie de pierderile suferite.
Conform Legii 247/2005, titlurile de plată sunt certificate emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), în numele şi pe seama statului român.
Valoarea iniţială nominală a unei acţiuni emise de Fondul Proprietatea a fost de 1 leu. Ca urmare a mai multor distribuţii de numerar, valoarea nominală a unei acţiuni emise de Fondul Proprietatea este în prezent 0,52 leu, începând cu 16 iunie 2017, după cum informează instituția..
În prezent, acţiunile Fondului Proprietatea sunt tranzacţionate de către titularii acestora, în mod liber, la Bursa de Valori Bucureşti (simbol FP) şi la London Stock Exchange (simbol FP.) prin intermediul Certificatelor de Depozit Globale (GDR-uri).
Fondul Proprietatea a fost listat la Bursa de Valori București (BVB) în data de 25 ianuarie 2011 şi la Bursa de la Londra (LSE), la 29 aprilie 2015.
Topul dosarelor de despăgubire soluţionate prin emiterea titlurilor este publicat pe site-ul ANRP.
A produs prima locomotivă 100% românească
Urmaşii industriaşului Nicolae Malaxa se află pe locurile 1 şi 3 din acest clasament, cu un total de peste 1 miliard de lei (circa 219 milioane de euro, la cursul de azi).
Titularii celor două dosare sunt Loreen Ellen Malaxa, Georgia Palade van Dusen şi Philip Theodore Palade.
Nicolae Malaxa este considerat cel mai mare industriaș al României în perioada dintre cele două războaie mondiale. El a înființat uzina de material rulant pentru cale ferată care îi purta numele (denumită de comuniști 23 August) și uzina de țevi cunoscută ulterior sub numele de Republica.
Din grupul lui industrial făceau parte Magazinele Unite de Fierărie din Galaţi şi Uzinele Tohani Zărneşti. A deţinut acţiuni Astra Arad, Uzinele şi Domeniile de Fier Reşiţa, IOR Bucureşti, Unio Satu Mare.
Uzinele Malaxa au produs, în 1928, prima locomotivă 100% românească, iar în 1935 întreprinderea a înregistrat un record de 93 de locomotive.
Acuzat de supraevaluarea unui teren
Pe locul 2 în topul despagubitilor se clasează omul de afaceri Horia Şchiopu Simu, cu 467 milioane de lei (circa 101 milioane de euro la cursul de azi).
Acesta deține, împreună cu un alt om de afaceri, Horia Pitulea, holdingul Cuprom, format din cele două fabrici românești de cupru — fosta Phoenix Baia Mare și fosta Elcond Zalău și două institute de proiectare și cercetare — Cepronef și Ipronef.
Simu și Pițulea mai controlează compania de foraj Foradex București, producătorul de cabluri Cord Buzău, producătorul de sticlă GlassCorp Buzău și producătorii de ape minerale Lipomin Lipova, Carpatina și Herculane Water din Băile Herculane.
În 2008, Simu a devenit acționarul majoritar al companiei de construcții CCCF (Compania de Construcții și Căi Ferate) București.
În iulie 2016, Horia Şchiopu Simu a fost trimis în judecată de Direcția Națională Anticorupție (DNA), alături de alte nouă persoane, într-un dosar care viza supraevaluarea despăgubirilor pentru un teren din municipiul Constanța. În dosar figurează și fosta șefă a ANRP, Crinuța Dumitrean. Procurorii DNA acuzau o supraevaluare a terenului respectiv cu suma de 7,7 milioane de euro.
Pe locul 10 în topul despăgubirilor se situează alte nume celebre, Steven Ausnit și Nuria Gimeno Ausnit, urmașii industriasului Max Auschnitt, cu un total de peste 127 milioane de lei (aproape 28 milioane de euro).
Conducea UDR, dar și firme din Viena sau Monaco
Max Auschnitt a fost administrator delegat al Uzinelor și Domeniilor de Fier din Reșița (UDR), la acea vreme societatea pe acțiuni din România cu cel mai mare capital social (1 miliard de lei) și cei mai mulți angajați — 16.669 în anul 1938, respectiv 22.892 în 1948.
Auschnitt a făcut parte din conducerea unor companii din Viena și Monaco, dar și a unor companii românești precum Societatea Română de Telefoane, Banca Chrissoveloni.