BUCUREŞTI, 8 ian — Sputnik, Doina Crainic. Unul dintre cei implicaţi în proiectul de repatriere RePatriot, Claudiu Vrânceanu, propune, într-un articol publicat pe secţiunea de bloguri adevarul.ro, câteva direcţii în sfera de business din România, pe care le consideră prioritare în anul 2018.
Printre acestea este şi proiectul „Diaspora, prioritate naţională în 2018, anul Centenarului".
Potrivit iniţiatorului proiectului, România se află printre țările care exportă personal calificat, iar cei mai mulţi dintre românii din această categorie care aleg să părăsească țara sunt specialiștii din cercetare, medicină și IT&C.
„Prin implicarea mea în proiectul de repatriere RePatriot, mi-am dat seama că motivele principale pentru care oamenii buni pleacă din România nu sunt de natură financiară, cel mai des invocate explicații fiind corupția, lipsa oportunităților de dezvoltare profesională sau avansarea în carieră nebazată pe merite profesionale", precizează Claudiu Vrânceanu.
Acesta dă exemplul unui proiect care ar putea fi luat ca model, un proiect lansat de administraţia irlandeză pentru 2018, care îşi propune facilitarea conectării Diasporei cu ţara cu ajutorul tehnologiei, planuri de sprijin pentru cei care decid să revină acasă, reducerea birocraţiei etc.
Claudiu Vrânceanu mai spune că proiectele implementate în 2018 pot fi continuate în 2019, când România va prelua Președinția Consiliului UE.
Să sperăm că statul român şi cei care se ocupă cu astfel de proiecte vor acorda, în 2018, mai mult interes românilor din Diaspora, care par totuşi cu totul ignoraţi când, dincolo de vorbe frumoase şi promisiuni, vine vorba de fapte şi rezultate concrete în sprijinul lor.
Când spunem aceasta, ne bazăm pe situaţia şi rezultatele constatate în 2017. De exemplu, potrivit unui comunicat al Romanian Business Leaders, deşi 70% dintre românii care muncesc în străinătate îşi doresc să se întoarcă în ţară, totuşi, Strategia Națională pentru Românii de Pretutindeni, care urmărește să promoveze identitatea românească, îi face pe românii din străinătate să se obișnuiască cu ideea că trăiesc departe de țară şi, astfel, ei sunt încurajaţi şi determinaţi să rămână în Diaspora. Strategia „tratează superficial repatrierea talentelor".
Organizaţia arată că România este pe primul loc pe continent la deficitul de forță de muncă, 72% dintre companiile românești având dificultăți privind ocuparea posturilor vacante, după cum arată un studiu realizat de ManPower Group. Mai mult, potrivit RBL, lipsa de capital uman se va acutiza și mai tare.
Cât despre programul „Diaspora Start Up", iniţiat de Ministerul Fondurilor Europene, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe, prin care zeci de milioane de euro ar trebui să fie destinați românilor din diaspora pentru a fi încurajaţi să revină acasă, au apărut anumite suspiciuni în legătură cu acest proiect. Lipsa de transparenţă trezeşte suspiciunea că banii nu sunt folosiţi corect şi că ar merge la organizaţii-fantomă.